This post is also available in: Engleză
Ne-a mărturisit acest fapt Galina, o doamnă din Bucea care ne-a fost oaspete luna trecută împreună cu alte 34 de persoane – marea majoritate copii, cei mai mulți dintre ei înfiați. Galina a rămas văduvă în urmă cu câțiva ani și locuia la Bucea împreună cu cei 4 copii naturali, 5 nepoți și 6 copii înfiați.
Ne-a arătat o poză cu casa ei, o casă foarte frumoasă și spațioasă, munca ei de-o viață, locul în care se simțea minunat cu familia ei lărgită și cu o mulțime de oaspeți pe care ea îi găzduia adesea. Apoi ne-a arătat un set de poze cu casa distrusă de bombe și proiectile. Printre lacrimi ne spunea: „… aici a fost bucătăria, acolo un hol mare, dar acum totul este în ruină!”
În noaptea în care rușii au atacat Bucea, Galina împreună cu 150 de oameni, creștini și necreștini, s-au adăpostit în biserică. Au trăit momente de groază. De pe geamurile bisericii se vedeau luminile obuzelor și ale proiectilelor și se auzeau bubuituri împrejur. În acea noapte rece de martie, toți cei necredincioșii care erau acolo și-au predat viața lui Christos. Cu toții au recunoscut că au trăit o minune pe care numai un DUMNEZEU VIU și ADEVĂRAT o putea face: clădirea bisericii a rămas neatinsă… într-o zonă unde totul împrejur a fost distrus.
Galina ne-a mărturisit la final concluzia la care a ajuns după această experiență: „Când pierzi totul, nu mai contează dacă locuiești la Bucea sau undeva într-un sat din nordul Ucrainei la granița cu Polonia. Când pierzi totul îți mai rămâne un singur lucru: sufletul tău și al copiilor tăi. Când pierzi totul, singura ta speranță și ancoră este Dumnezeu!”
Lasă un răspuns